Legea 214 a pajiştilor a fost abrogată

Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 a fost publicată în M.Of la 13 mai 2013, după 20 de zile de la aprobarea ei în şedinţa de Guvern şi cu o zi înainte de termenul limită de depunere a cererilor pe suprafaţă la APIA fără penalizare.

Ordonanţa abrogă Legea 214/2011 şi va intra în dezbatere parlamentară.

Potrivit lui Daniel Botănoiu, în mai puţin de 30 de zile, urmează să apară un contract-cadru de închiriere/concesiune, care va impune stabilirea unor taxe de păşunat în funcţie de cantitatea de proteină şi de furajul care poate fi exploatat la hectar: „E anticonstituţional să spun 3 lei - 7 lei, în schimb pot să spun cantitatea de furaj şi de iarbă, astfel încât să nu depăşească anumite sume de bun simţ”.
Despre perioada maximă de concesionare, secretatul de stat în MADR ne-a declarat că: „administraţia n-a vrut s-o facă pe 10 ani cum este Legea arendei, ci pe cinci ani, cu posibilitate de actualizare la fiecare an. Prin cei maxim cinci ani înţelegem cinci ani! Pentru că fermierul trebuie să facă dovada că face investiţii acolo. Nu dăm pe zece ani şi facem nişte mici boieri locali. Ce am creat prin contractul-cadru şi prin Ordonanţa de Urgenţă este tocmai asta: ce-i pe public să regândească, fiindcă nu poate să rămână la primărie, şi să definim fermierul activ”, a explicat Botănoiu.

Marcel Andrei, preşedinte SNCOCR şi participant activ la negocierea reglementărilor legii pajiştilor la MADR spune că a rămas surprins de noua formă a Ordonanţei. „Deciziile finale se iau fără să fim consultaţi, noi suntem puşi doar în faţa faptului împlinit. Am cerut concesionarea pe minim 10 ani şi ne-am ales în Ordonanţă cu maxim 5 ani. Apariţia legii este oricum tardivă. Dacă primarii încheie contracte pe un singur an, cine poate accesa o măsură de agromediu pe cinci ani? Am cerut ca beneficiarul subvenţiilor să fie deţinător de cod de exploataţie, deci care are şi animale, ceea ce nu cred că se va întâmpla. Dacă nu reuşim să perfectăm legislaţia astfel încât banii să ajungă la utilizator, cum prevăd normele europene, atunci vom sesiza Bruxelles-ul şi vom cere fie ca SAPS-ul pentru păşune să fie introdus în CNDP, fie să renunţăm la el, pentru că oricum nu ajunge la fermieri. Noua Ordonanţă va intra în Parlament şi încercăm să o modificăm în legislativ. Dacă nu reuşim nici pe această cale, cu siguranţă vom ieşi în stradă”, a avertizat Marcel Andrei.