Respect pentru truditorii pământului

 

 

Camerele Agricole - de unde şi până unde?!

Camerele Agricole - de unde şi până unde?!

Voturi (0)

Descriere Camerele Agricole - de unde şi până unde?!
Comentarii

Articol apărut în revista FERMA nr. 7(146), 15-30 aprilie 2015

De unde începe puterea şi răspunderea fermierilor, atribuită prin Camerele Agricole şi unde se încheie? Sau cum? Dacă privim în urmă, proiectul a pornit bine, apoi s-a împotmolit iar acum continuă... în defavoarea fermierilor!

 

Editorialul din această ediţie, pe care îl puteţi citi în pagina 3, redă succint transformarea Legii 283 din 2010, după multe transformări legislative, într-o formă fără fond, atribuţiile foarte importante stabilite în favoarea Camerelor agricole şi, implicit, a fermierilor, fiind pur şi simplu eliminate de OUG nr. 58 din 2013 a Guvernului României. La care, evident, şi-a adus aportul nemijlocit Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Dar să trecem puţin prin procesul legislativ care a dus la ceea ce astăzi cu greu putem numi Cameră agricolă, dacă ar fi să ţinem cont de cum arată şi cum funcţionează aceste structuri în alte state UE.

 

Propunere pentru înfiinţarea Legii Camerelor Agricole

În ianuarie 2009 era înregistrată la Camera Deputaţilor propunerea legislativă pentru înfiinţarea Camerelor Agricole, avându-i ca iniţiatori pe: Victor Surdu, Ioan Chelaru, Ioan Munteanu, Gheorghe Antochi, Culiţă Tărâţă, Stelian Fuia.

În proiect, la art. 2, se specifică faptul că aceste structuri sunt "organizaţii neguvernamentale, de utilitate publică", care acţionează în interesul fermierilor şi a tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în agricultură şi ramurile conexe acesteia. La art. 5 se menţionează: "Funcţionarea camerelor agricole răspunde obiectivului de descentralizare a administraţiei publice centrale prin înfiinţarea unei reţele naţionale de structuri autonome ce promovează interesul public general, prin acţiune la nivel local şi prin integrarea specificului zonal în procesul de elaborare a politicilor diferenţiate pe tipuri de agricultură".

Potrivit art. 10, la nivel judeţean, fiecare Cameră Agricolă urma să aibă în componenţa de conducere câte un reprezentant al Ministerului Agriculturii, un reprezentant desemnat de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, un reprezentant desemnat de către Ministerul Economiei şi Ministerul Finanţelor Publice şi 6 reprezentanţi ai formelor asociative, sindicale şi patronale judeţene din agricultura, afiliate la o structura organizată la nivel naţional. Aşadar, se poate constata că două treimi din structura de conducere a Camerelor Agricole Judeţene erau reprezentanţi ai fermierilor!

În final era publicată o listă cu zece direcţii din cadrul ministerului care urmau să fie restructurate.

Dintre atribuţiile Camerelor Agricole locale şi judeţene menţionăm: formularea de propuneri de acte normative sau care stau la baza unor acte normative; avizarea, sub sancţiunea nulităţii absolute, scoaterea terenurilor din circuitul agricol, pentru activităţi altele decât cele destinate activităţilor agricole.

În mai 2009, premierul Emil Boc îşi exprimă punctul de vedere şi în final menţionează că Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative. La rândul său, în iulie 2010, preşedintele Traian Băsescu elaborează o cerere de reexaminare a legii, propunând eliminarea prevederilor referitoare la preluarea personalului de la unităţi din subordinea, coordonarea sau autoritatea MADR.

 

Legea, adoptată într-o formă modificată

În decembrie 2010, Parlamentul României adoptă Legea Camerelor Agricole, dar sub o formă modificată, astfel încât deciziile urmau să se ia la nivel politic. Asta deoarece sunt operate modificări privind structura de conducere, fiecare comitet judeţean de iniţiativă urmând să aibă în componenţă 7 membri, dintre care numai 3 reprezentanţi ai formelor asociative! Puterea decizională era atribuită reprezentanţilor ministeriali.

De asemenea, potrivit art. 22, devine obligatorie consultarea tuturor autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, înaintea luării deciziilor cu privire la programele de dezvoltare locală, la implementarea unor industrii ce ar putea afecta exploataţiile agricole şi spaţiul rural, precum şi scoaterea terenurilor din circuitul agricol.

În final, lista unităţilor ce urmează a fi restructurate se reduce de la 10, la doar 3!

Sunt publicate şi normelor metodologice de aplicare a legii nr. 283/2010.

 

Noi modificări, o nouă lege!

În iulie 2012, se aduc noi modificări Legii Camerelor Agricole, prin adoptarea  Legii nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010. Un aspect important, cu efect devastator pentru fermieri, este încadrarea camerelor agricole ca fiind de interes public. Asta schimbă radical situaţia şi vom vedea de ce în ediţiile viitoare.

Pe de altă parte, structura de conducere este şi ea modificată, ajungându-se la 11 membri, dintre care 8 reprezentând formele asociative din agricultură. Aşadar, li s-a dat fermierilor mai multă putere, dar nu li se vor mai atribui fonduri de la buget pentru organizare şi funcţionare.

 

Emiterea OUG nr. 58/2013...

Modificările adoptate de Ordonanţa de Urgenţă schimbă radical vechea lege şi îi nemulţumesc pe fermieri, care acuză politizarea camerelor agricole, precum şi faptul că nu au fost consultaţi de minister la elaborarea proiectului, deşi au cerut acest lucru. Din lista de atribuţii principale ale Camerelor Agricole nu mai apare niciuna dintre cele menţionate în forma iniţială!

 

... şi modificările legislative continuă!

Senatorul Tánczos Barna şi deputatul Szabó Ödön au propus ca noile Camere Agricole, înfiinţate conform Legii 283/2010, să aibă maxim 3 vicepreşedinţi, în loc de unul, în Biroul Permanent al Colegiului Judeţean al Camerei agricole judeţene. Cele două poziţii în plus nu ar fi remunerate. Prin această modificare, Biroul Permanent al Colegiului Judeţean al Camerei agricole ar urma să fie format din 9 membri: 1 preşedinte, maxim 3 vicepreşedinţi, 1 secretar şi maxim 4 membri, aleşi prin vot direct, secret şi succesiv de membrii Colegiului Judeţean al Camerei agricole.

Un alt proiect, iniţiat de 13 deputaţi, prevede să fie acordate încă nouă luni pentru constituirea camerelor agricole judeţene, având în vedere că doar 14 Camere Agricole au fost înfiinţate în cele 6 luni prevăzute de OUG 58/2013.

 

Va urma...

 

Nicoleta DRAGOMIR

Liviu GORDEA

Proiecte:
Video Fundatia Ferma

 

 


 

 


 

 

Partenerii principali
Revista Ferma Parteneri

 

S.C. COMISION DIC S.R.L.

REVISTA FERMA

REVISTA FERMA

Legea Camerelor agricole e dupa chipul si asemanarea guvernantilor... lipsita de continut!

Ministrul Daniel Constantin s-a dovedit a fi un mare tradator al interesului celor pe care îi reprezinta la nivel guvernamental - producatorii agricoli. Dovada acestei tradari sta scrisa negru pe alb în OUG nr. 58 din 12.06.2013 - semnata de Daniel Constantin si Viorel Ponta - pentru modificarea si completarea Legii nr. 283/2010 privind Camerele pentru agricultura, industrie alimentara, piscicultura, silvicultura si dezvoltare rurala, dar si în Legea nr. 122 din 2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 283/2010, unde abroga articolul II.

Detalii >>>

Camerele Agricole - de unde si pâna unde?!

De unde începe puterea si raspunderea fermierilor, atribuita prin Camerele Agricole si unde se încheie? Sau cum? Daca privim în urma, proiectul a pornit bine, apoi s-a împotmolit iar acum continua... în defavoarea fermierilor!

Detalii >>>

Sustine si TU!

Daca esti creativ, dornic sa te afirmi si sa îti pui în aplicare ideile...

Detalii >>>

Parteneri media:

 
Sponsori:


Revista Ferma ParteneriRevista Ferma Parteneri