Prima perdea a venit prin ieşirea la rampă a ministrului agriculturii, care a declarat că fermierii păgubiţi de secetă vor primi ajutoare financiare, astfel: “Avem posibilitatea să acordăm, timp de 3 ani, în mod direct, un ajutor de minimis de până la 15 mii de euro pentru suprafeţele şi fermele mici. Dar, pe lângă asta, sunt ferme mari care riscă să fie calamitate şi pentru sumele ce depăşesc 15 mii de euro trebuie să notificăm Comisia Europeană ca să acordăm aceste despăgubiri”, declara Daniel Constantin pentru TVR.
Să analizăm problema celor 15 mii de euro şi a fermelor mici. Acest sprijin acordat pentru o exploataţie este prevăzut în noul PNDR, prin Submăsura 6.3. - Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici. Deci e mai mult decât evident că vorbim despre bani pentru dezvoltare şi nu de un ajutor pentru pierderi. Ori, pentru folosirea în alte scopuri decât cele clar stabilite a fondurilor europene va fi nevoie de acordul Comisiei Europene! Şi, implicit, va trebui modificat PNDR-ul care, cu chiu cu vai, doar ce a fost aprobat.
Interesant este să ştim ce ordin de mărime are o fermă mică. În accepţiunea noului PNDR, dimensiunea unei ferme mici este cuprinsă între 8.000 şi 11.999 Euro SO (valoarea producţiei standard). Ştim că un hectar de porumb boabe are 640,66 Euro SO şi putem aproxima că o fermă mică este o exploataţie care cultivă între 12,5 şi 19 ha de porumb boabe. Pentru alte culturi şi animale avem alt ordin de mărime. Aici se ridică o întrebare. Fermele de semisubzistenţă, de sub 8.000 Euro SO (suprafaţă mai mică de 12 ha cultivate cu cereale) vor primi despăgubiri sau nu?
Pentru fermele mari, cu valoarea producţiei standard mai mare de 11.999 Euro SO (fermele care cultivă mai mult de 20 ha de cereale), Ministerul, prin vocea secretarului de stat George Turtoi, mai aruncă o perdea de fum chiar în inima Moldovei cea atât de afectată de secetă.
Fermierii afectaţi trebuie să sesizeze Prefectura pentru a veni comisia care să constate paguba şi, după ce Ministerul ştie necesarul despăgubirilor, vor merge la Comisia Europeană şi “vom ridica problema în Consiliul de Miniştri. Sigur va fi aprobată, pentru că este un caz de forţă majoră şi avem toate motivaţiile necesare”, spune Turtoi.
Domnule Constantin, Domnule Turtoi, nu vă jucaţi cu fermierii aflaţi în suferinţă pentru că nu aveţi nici o motivaţie solidă în faţa Comisiei! De ce? Pentru că ironia sorţii e că banii pentru despăgubiri în caz de fenomene meteo nefavorabile (grindină, furtuni, ploi excesive, secetă sau îngheţ) sunt la dispoziţia României, prevăzuţi în noul PNDR, prin Măsura 17 - Gestionarea riscurilor. Vorbim de aproape 400 de milioane de euro care nu pot fi accesaţi pentru că nu suntem în stare să constituim un FOND MUTUAL acreditat care să gestioneze aceşti bani. Deci e un nonsens să ceri alte fonduri Comisiei Europene pentru acelaşi scop şi tocmai de aceea există riscul ca solicitarea să fie respinsă de către forurile europene. Şi, domnule Turtoi, dacă banii notificaţi la UE nu vor veni nici până la sfârşitul acestui an şi nici la începutul lui 2016, şi nici la Sfântu’ Aşteaptă, ce veţi face? Ce le veţi spune fermierilor atunci? Veţi da vina pe Comisia Europeană? Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR, a intuit foarte bine această problemă, declarând recent că “o să avem probleme la Comisia Europeană când mergem cu acea notificare pentru aprobarea sprijinului, pentru că Fondul Mutual trebuia să funcţioneze şi ne vor întreba de ce n-aţi făcut Fondul?”.
Mai mult, Ministerul solicită sprijin pentru acordarea despăgubirilor în urma secetei, ori România este în această perioadă măturată şi de ploi abundente, şi de grindină, cu pagube însemnate pentru agricultori. Uniunea Europeană nu face diferenţă între fenomenele meteo extreme, pe când la noi e invers. Foarte mulţi fermieri români rămân practic pe dinafară când vine vorba de despăgubiri.
În aceste condiţii, le reamintim autorităţilor care se fac că plouă peste România, că TREBUIE REZOLVATĂ DE URGENŢĂ PROBLEMA CAMERELOR AGRICOLE, atât legislativ cât şi financiar. Camera Agricolă este singura organizaţie de utilitate publică a fermierilor şi, prin urmare, singura care ar putea constitui Fondul Mutual.
Dănuţ RADIŞ
FUNDAŢIA REVISTEI FERMA
www.fundatiaferma.ro
